Pregatirea serviciilor de restauratie pentru evenimente

CAPITOLUL 1




1.1. Aranjarea salonului de primire

Cele folosite pentru diverse reuniuni pot, în acelaşi timp, să fie folosite şi pentru banchete, recepţii, cocteiluri, care în mod logic, vor fi reamenajate.

            Holul de primire trebuie să fie distinct de cel al hotelului, având fireşte, intrare separată, direct din exterior, căi de acces.
            Dimensiunea acestuia va fi suficient de mare pentru a facilita accesul în diverse saloane; se pot aranja zone de aşteptare şi, fireşte, se oferă răcoritoarele şi cafeaua în pauzele seminarilor sau aperitivul înaintea meselor de banchet.
Dimensiuni de ocupare a suprafeţelor
                Se consideră suficient pentru o persoană:
1,20 – 1,50 m2 pentru un loc la masă, stând pe scaun;
0,70 m2 pentru cocteiluri sau dejunuri în picioare (care include şi bufetul);
1,80 m2 pentru dejunuri stând la masă (care include şi bufetul).
            Pentru un conform obişnuit, distanţa cot la cot între două persoane aşezate la masă trebuie să fie de minimum 0,60 m.
Alţi autori indică:
1,12 – 1,49 m2 / persoană la serviciu cu plasament la masă;
0,93 – 1,12 m2 / persoană pentru bufet cu autoservire.
            Lungimea necesară a bufetelor pentru cocteiluri şi dejunuri se stabileşte în funcţie de numărul invitaţilor, dar depinde şi de lăţimea blatului, astfel:
8 m pentru bufet de 120 persoane
12 m pentru bufet de 250 persoane
24 m pentru bufet de 500 persoane
                Dimensiunile prezentate sunt calculate pentru saloane cu o suprafaţă în jur de 150 m2. Acestea pot varia în funcţie de mobilierul utilizat.
1.3. Pregătirea serviciilor pentru acţiuni de plasament la masă
Pentru aceste servicii se au în vedere salonul / saloanele, dotarea, personalul, activitatea de curăţenie şi întreţinere, mise-en-place-ul.
            Saloanele pot fi de dimensiuni diferite, modulabile şi separate prin pereţi mobili.
            Cele destinate banchetelor trebuie plasate lângă (aproape de) oficii şi bucătărie pentru a limita deplasările la servire şi a asigura aprovizionarea în bune condiţii.
            Se au, de asemenea, în vedere salonul de primire, garderoba şi grupurile sanitare, care trebuie să corespundă numărului de invitaţi.
            Toate acestea se verifică sub aspect funcţional şi al curăţeniei, luându-se măsuri de remediere, dacă este cazul.
            Dotarea cu mobilier şi inventar de serviciu se face în funcţie de numărul invitaţilor, felul acţiunii, forma meselor care vor fi realizate.
În funcţie de comanda fermă stabilită, se alege mobilierul şi lenjeria necesară.
            Nevoile se calculează în funcţie de mărimea blatului meselor, de cantităţile şi dimensiunile lenjeriei de care dispune unitatea.
            Se foloseşte un document cumulativ.
            Mesele pentru aceste acţiuni trebuie să fie stabile, solide, pliante dar uşoare, care se pot stivui. Se pot folosi mesele din restaurant, mobilier specializat (modular), blaturi fixate pe capre (stative). Este deosebit de important ca mesele utilizate să aibe aceeaşi înălţime şi lăţime pentru realizarea fileurilor şi altor forme.
            Înălţimea standard a meselor este de 0,75 m.
            Prezentăm câteva modele de mese:
mese dreptunghiulare de 1,80 m x 0,75 m, utilizate ca mese de onoare pentru dispoziţia în U, pentru mesele consiliului de administraţie, banchete etc.;
mese de 2,40 m x 0,80 m şi de 1,20 m x 0,80 m, putând fi ajustate cu mese de 1,80 m în funcţie de dimensiunile sălii şi de numărul invitaţilor;
mese rotunde de 1,50 m pentru 8 persoane şi de 1,75 m pentru 10 persoane;
mese dreptunghiulare de 1,80 m x 0,45 m pentru aranjarea „sală de clasă”;
mese „semirotunde” de 1,50 m şi 2,25 m,permiţând construirea de mese ovale, mese pentru bufet, mese în formă de trifoi;
mese „sfert de cerc” de 0,75 şi 1,20 m pentru organizarea de mese în formă de „potcoavă” sau rotunde, cu gol în interior etc..
                Scaunele din lemn trebuie să fie uşoare, comode, confortabile, elegante, să poată fi suprapuse şi transportate. Cele mai multe scaune de conferinţă au o deschidere de 1,45 m x 0,45 m minimum şi o înălţime de 0,45 m.
            Fotoliile au 0,50 m x 0,50 m şi aceaşi înălţime.
            Anumite modele permit o adaptare a unei măsuţe de scris la un colţ al scaunului. Acest sistem asigură un confort participanţilor când sala se ocupă la maximum.
                        Lenjeria pentru acţiunile de protocol include feţe de masă de diferite dimensiuni, şervete, moltoane, ancăre, cârpe de şters.
            În funcţie de meniul stabilit şi numărul invitaţilor, se stabileşte inventarul de serviciu şi de lucru; şeful de sală întocmeşte liste cu cele necesare şi o predă celor care au sarcina să-l pregătească.
            În marile hoteluri, de pregătirea inventarului se ocupă serviciul „stewarding”; în lipsa acestui serviciu, inventarul este pregătit de brigada de servire.
            Se pregăteşte inventar de rezervă circa 15-20% pentru situaţii neprevăzute.
            La fel se procedează şi cu lenjeria.
            Forma de aranjare a meselor este dictată de importanţa acţiunii, numărul invitaţilor, posibilităţile concrete oferite de salonul respectiv etc. Se practică în mod curent aranjarea meselor în formă de I, T, U, E, pieptene, evantai simplu, evantai dublu, careu, rotundă, ovală etc.
            Aranjarea în formă de I este sobră şi se recomandă pentru 30 - 40 de persoane (de regulă, fără plasament la capete), iar cea în formă de T pentru 40 - 50 de persoane (nu se plasează locuri cu spatele la cele de pe latura interioară). Masa de onoare nu va fi prea lungă pentru a evita izolarea persoanelor plasate la cele două extremităţi.
            Aranjarea în formă de U pentru 50 de persoane şi mai mult, cu menţiunea că la masa de onoare să nu fie prea mulţi invitaţi, deoarece distanţa dintre cele două laturi perpendiculare pe aceasta sa nu fie prea mare (la masa de onoare se marchează locurile doar pe latura care este situată cu faţa către celelalte).
            Aranjarea în formă de „potcoavă” se face la fel ca în cazul prezentat, cu deosebirea că jocţiunea între masa de onoare şi cele două picioare este făcută cu două mese sfert de cerc.
            Se respectă aceleaşi reguli ca la masa în formă de U.
            Aranjarea în formă de pătrat sau de dreptunghi gol în interior; este de fapt un U închis. Scaunele sunt plasate simetric pe toate cele patru laturi.
            Aranjarea în formă de „pistă de atletism” este identică cu cea de la potcoavă, dar este închisă şi la capătul celalalt.
                Aranjarea în formă de E, „pieptene” şi „greblă” se face în funcţie de numărul invitaţilor şi de mărimea mesei de onoare, care determină numărul şi lungimea dinţilor. Între „dinţi” se lasă spaţiu de 1,50 – 2,00 m.
            Aranjarea în formă de „evantai” comportă o masă de onoare cu un preşedinte  (evantai simplu) sau cu doi presedinţi (evantai dublu).
            La „evantai simplu”, la masa de onoare invitaţii sunt aşezaţi doar pe partea cu faţa la celelalte mese, iar la cel dublu, pe ambele părţi. Prin excepţie, la „evantai dublu” (mai puţin la masa de onoare) se pot plasa locuri la capătul meselor, fireşte cu faţa spre masa prezidenţială.
            Aranjarea de mese rotunde; se plasează masa de onoare la una din laturile salonului, iar în continuare mesele rotunde, dar cu plasarea invitaţilor cu faţa spre aceasta. În cazuri excepţionale, se poate plasa masa de onoare (rotundă) în centru, iar la celelalte mese stau câte 8 - 10 invitaţi (diametrul de 1,75 m). Se recomandă aranjarea mai multor mese mici, bine repartizate, decât una singură mare.
La masa oficială (de onoare) se pun scaune în număr egal, de o parte şi de alta a locului prezidenţial. Se va avea în grijă să nu existe invitaţi care să stea cu spatele la masa de onoare. Fiecare invitat trebuie să dispună de 60 cm (scaun) sau 70 cm (fotoliu).
            Toate mesele vor fi acoperite cu molton, iar feţele de masă trebuie să fie aşezate la acelaşi nivel pe toată lungimea, urmând o linie regulată şi continuă. Dacă prin excepţie, nu ajung fileurile, se utilizează mai multe feţe de masă de aceaşi lăţime, cu acelaşi desen (ţesătură) şi pliere. La mesele de onoare şi la cele unde sunt plasate locuri doar pe o parte, faţa de masă va fi până la nivelul blatului scaunelor, iar pe partea opusă până la pardoseală.
            Aranjarea salonului (mise-en-place) se face respectând regulile generale prezentate, cu unele precizări: se plasează, o râşniţă (presărătoare) de piper şi o scrumieră la 4 locuri.
            Şervetele se vor aranja în formele prezentate, fără a face din ele modele elaborate (coif, ştiulete, evantai) care necesită o manipulare prelungită, neigienică.
            Pentru acţiunile importante numerele de masă sau bristolurile se fixează pe un suport, care permit fiecărui invitat să găsească cu uşurinţă locul. Se aşează cărţile de vizită cu numele şi prenumele fiecărui invitat pe şervet, sprijinit de paharul de apă sau în faţa paharelor.
            Pentru fiecare invitat se aşează un meniu, dactilografiat sau tipărit într-o grafică adecvată, conţinând preparatele şi băuturile case se oferă, data şi eventual, scopul manifestării; locul acestuia este în stânga farfuriei sau în picioare la stânga paharului de apă.
            Decoraţia florală are un rol deosebit în reuşita acestor acţiuni. Se fac aranjamente în funcţie de natura evenimentului sărbătorit. La mesele cu caracter festiv se pot utiliza şi sfeşnice cu lumânări, care creează o ambianţă plăcută.
            Aranjarea scaunelor se face la fel ca la mise-en-place-ul obişnuit.
Personalul care efectuează serviciile la acţiunile de protocol trebuie ales cu grijă, având în vedere importanţa sa pentru prestigiul unităţii.
            Numărul este diferit în funcţie de câţi invitaţi sunt, categoria unităţii, importanţa acţiunii etc. Astfel, pentru o masă oficială la înalt nivel, un ospătar cu ajutorul său la 6 invitaţi (invitaţii de onoare, personalităţi, au fiecare ospătarul său). În cazul unui banchet tradiţional: 1 şef de sală la 40 – 50 invitaţi, 1 şef de rang la 10 – 15 invitaţi, 1 somelier la 20 – 25 invitaţi.
            Se prevăd şi turnanţi (rezervă) în cazul neprezentării unor lucrători.
            De asemenea, se au în vedere şi alte meserii şi funcţii: personalul de primire (gazda – hostess), barmani, garderobiere, personal pentru pregătirea inventarului şi a mobilierului necesar.
            Personalul este compus, în principal, din lucrătorii permanenţi ai unităţii sau angajaţi special pentru această acţiune, plătiţi la învoială sau cu ora.
            În ziua când are loc acţiunea, seful de sală responsabil convoacă brigada stabilită pentru instruire.
            În momentul începerii acesteia se verifică prezenţa tuturor membrilor brigăzii, eventualele absenţe fiind imediat înlocuite din rezerve.
            Curăţenia saloanelor şi a inventarului de servire trebuie efectuată în cele mai bune condiţii, orice scăpare la acest nivel fiind inacceptabilă.
            Se prezintă un plan al sălii cu forma meselor, se face un cuver model (un loc la masă) şi se trece la aranjarea salonului (mise-en-place).
            Pentru a stabili un plan real al sălii se impune cunoaşterea dimensiunilor exacte ale acesteia, mobilierul, mesele de serviciu etc.
            Se va ţine cont de uşile de acces în salon, de culoarele de circulaţie pentru clienţi şi de personalul de servire.
            Se vor dispune mesele pentru a favoriza repartiţia raioanelor, dar şi pentru respectarea cotelor de ocupare a spaţiului cu mobilier.
            Se marchează mesele fie prin litere în ordine alfabetică, fie prin cifre în serie continuă sau în serie pară şi impară, repartizate în funcţie de fizionomia mise-en-place-ului.
            Se prevede o masă de serviciu pentru 2 sau 3 ospătari, în sală sau în anexe.
            Mise-en-place-ul pentru mesele oficiale se realizează respectând regulile generale expuse, cu o acţiune sporită pentru curăţenia obiectelor de inventar, a decoraţiunii florale.

                Plasamentul la masă al invitaţilor

            Pentru realizarea corectă a serviciului este important să se cunoască anumite reguli privind plasarea invitaţilor la masă, în special, pentru realizarea mise-en-place-ului, decorarea mesei, respectarea ordinii de prioritate la servire etc. Cu alte cuvinte, trebuie ca fiecărei persoane să îi fie atribuit locul şi atenţia care i se cuvine.
            La orice masă cu mai mulţi invitaţi, dar mai ales la un dineu la care sunt invitaţi străini şi locali, este absolut necesară întocmirea unui plan de aşezare la masă.
            Prima regulă este ca locurile atribuite invitaţilor locali să alterneze cu cele ale oaspeţilor străini. Acest plasament va garanta că întâlnirea acestora se va realiza în condiţii optime.
            De asemenea, este recomandabil să existe mai mulţi invitaţi locali decât străini: dacă sunt 12 invitaţi străini, cel puţin 20 de personalităţi din partea locului vor veni să le ţină companie. Pe de altă parte, această disproporţie permite evitarea ca la capatul mesei să stea invitaţi străini, aici putând fi plasaţi invitaţii locali.
            La un astfel de dineu, trebuie să se ţină cont, desigur, şi de capacităţile lingvistice ale invitaţilor locali, pentru a asigura conversaţia în timpul mesei, având în vedere şi afinităţile celor plasaţi alăturat. Cel mai rău lucru este să fie plasat un oaspete între două persoane care nu vorbesc nici limba acestuia, nici o altă limbă comună.
            În măsura în care ordinea protocolară nu este perturbată, se vor grupa persoane care au interese comune, la fel cum invitaţii locali care au funcţii similare cu cele ale vizitatorilor vor fi plasaţi alături de aceştia, la aceaşi masă. Elaborarea listei de invitaţi va ţine seama de acest lucru.
            Cu alte cuvinte, persoanele care vin din afară vor avea prioritate în toate, la fel ca în cazul unui dejun informal, invitaţii au prioritate faţă de membrii familiei.
            Masa dreptunghiulară
            Planul aşezării la masă pentru o masă dreptunghiulară poate fi alcătuit în
► manieră franceză sau
► manieră engleză
            În varianta franceză cel care prezidează (garda = G) va ocupa locul de la mijlocul mesei, iar dacă este acompaniat de soţie sau masa este comprezidată de un bărbat şi o femeie (GF), cei doi vor fi plasaţi faţă în faţă.

Dacă o singură persoană are invitaţi, va fi plasată la fel.
De asemenea, se poate ca în maniera franceză, gazda şi invitatul de onoare (Io) să ocupe locurile din centru, faţă în faţă.
Conform tradiţiei occidentale, locul cel mai important după cel din centru, ocupat de cuplul-gazdă sau de gazdă şi invitatul de onoare, este locul din dreapta faţă de acest centru.
            Primul loc de onoare este situat la dreapta persoanei care prezidează sau care a făcut invitaţia (G), în ambele variante de cuplu.
La o masă coprezidată de un bărbat şi o femeie şi la care participă şi soţiile/soţii invitaţilor sau un număr aproape egal de bărbaţi şi femei, plasarea acestora se face destul de uşor. La dreapta doamnei va sta invitatul masculin numărul 1 şi la stânga invitatul numărul 2, la fel, la dreapta domnului soţia invitatului numărul 1 şi la stânga soţia invitatului numărul 2.
Ca regulă generală, se recomandă ca ceilalţi bărbaţi şi femei să fie plasaţi la masă alternativ, deşi acest lucru nu este întotdeauna posibil. Altădată femeile erau invitate doar în calitate de soţii, dar astăzi ele trebuie să-şi ocupe locul ierarhic după cum o cere titlul sau funcţia lor. În principiu, trebuie evitat de a plasa femeile, respectiv bărbaţii, faţă în faţă sau unul lângă celalalt. De asemenea, cuplurile nu se plasează faţă în faţă şi nici unul lângă celalalt.
            De remarcat că în varianta engleză nu este permis ca o femeie să stea în faţa unui bărbat.
Masa de onoare
            În cazul unor evenimente cu un număr mare de invitaţi, personalităţile invitate sau participante la evenimente vor ocupa loc la o masă de onoare, amplasată, de obicei, separat, vizibilă pentru toţi invitaţii şi uşor accesibilă pentru personalul de servire.
            Locul unde se va aşeza masa de onoare are o mare importanţă în amenajarea unei săli, întrucât de modul ei de plasare şi decorare depinde calitatea întregii ambianţe.
            Adesea masa de onoare este amplasată pe o estradă (podium), fiind ocupată doar pe o latură a ei, astfel încât personalităţile aşezate aici să fie vizibile pentru toţi invitaţii de la mesele din faţa ei. Acest plasament are avantaje şi dezavantaje pentru cei aşezaţi la ea. De exemplu la evenimente la care participă un mare număr de invitaţi, la care nu s-au putut face prezentările individuale, masa de onoare, plasată astfel, atrage atenţia asupra personalităţilor de prim rang, iar contactul vizual cu aceştia va compensa strângerea de mână care nu a avut loc.
            Pe de altă parte, faptul de a fi expus astfel, pe toată durata unui dejun, poate să se dovedească destul de incomod. Cei expuşi se simt observaţi, ceea ce îi obligă la un comportament; în consecinţă. Fiecare va putea avea, de altfel, o conversaţie limitată, numai cu vecinul din dreapta sau din stânga, iar dacă aceştia întâmplător stau de vorbă cu vecinul lor, va fi jenant să rămână astfel izolat, în văzul tuturor. La fel cei plasaţi la extremităţile mesei, au o „şansă” din două să nu aibă cu cine conversa.
            Din ce în ce mai răspândită este utilizarea unei mese de onoare rotunde, ovale sau dreptunghiulare, la care persoanele importante sunt aşezate de jur împrejur, plasată în mijlocul sălii, înconjurată de celelalte mese. Ceilalţi invitaţi se simt astfel onoraţi de a fi în apropierea personalităţilor prezente la evenimentul respectiv.
                Locul mesei de onoare trebuie ales şi ţinând seama de uşi, ferestre şi de traseul care trebuie parcurs pentru a ajunge acolo. Uzanţele cer ca ea să fie plasată pe latura opusă uşilor de intrare sau ferestrelor, dacă acestea sunt laterale.
            O soluţie de compromis ar fi instalarea mesei de onoare, cu oaspeţii de seamă plasaţi de jur-împrejur, la peretele de pe latura lungă a sălii, în apropierea microfonului destinat alocuţiunilor.
            În nici un caz, masa nu trebuie să fie pusă în faţa uşilor de serviciu, obligând gazda şi invitaţii principali să contemple uşi care se deschid în ritmul aducerii platourilor cu mâncare sau strângerii veselei.
            De asemenea, se va evita plasarea mesei de onoare în faţa unui mare spaţiu gol, mai ales dacă oaspeţii nu ocupă decât o singură latură. Acest plasament este posibil doar la o serată unde se dansează sau dacă se oferă un spectacol, atunci masa poate fi plasată în faţa spaţiului prevăzut în acest scop.
            Pentru a face o bună alegere, se va ţine seama de natura evenimentului, de dorinţele gazdelor şi de tradiţiile specifice instituţiei care primeşte invitaţii. Există cercuri sociale în care a face parte dintre cei invitaţi la masa de onoare este o distincţie râvnită şi se doreşte ca acest lucru să fie văzut de toată lumea. În acest caz, plasarea mesei de onoare pe o estradă este soluţia cea mai bună. O masă de onoare plasată la mijloc va marca în schimb, o mai mare convivialitate. 
Efectuarea serviciilor
2.1. Servicii realizate în salonul restaurantului        
Înainte de sosirea invitaţilor, brigada se prezintă la careul unde se verifică ţinuta fizică şi vestimentară (trebuie să fie impecabilă), ustensilele de lucru, se citeşte meniul, se fac referiri cu privire la primirea oaspeţilor, ordinea şi sistemele de servire utilizate, debarasarea etc.
            Primirea invitaţilor se face de către şeful de unitate, şeful de sală sau personalul special destinat (hostess). Se salută şi se conduc invitaţii la garderobă şi apoi la barul din hol, unde aceştia iau aperitivul preferat.
            Garderoba trebuie să fie organizată, plasată aproape de saloane şi să permită o mare rapiditate în execuţie şi o siguranţă maximă.
            La barul din hol (poate fi plasat şi în salonul unde are loc acţiunea), cu ocazia consumării aperitivului invitaţii se regăsesc, fac schimb de idei, petrec momente de destindere.
            Când cei care se ocupă cu organizarea consideră că a sosit momentul aşezării la masă, şeful de sală anunţă aceasta.
            Şeful de sală, ospătarii şi persoana care se ocupă cu primirea, ajută cu amabilitate invitaţii, dacă este cazul, să-şi găseasca locurile.
            Serviciile propriu-zise se realizează respectând regulile generale cunoscute dar cu unele particularităţi specifice:
la un număr mare de invitaţi se recomandă sistemul de servire direct; pentru un număr mai restrâns se poate practica sistemul de servire indirect sau, la anumite preparate, chiar cel la gheridon; se lucrează curent şi la farfurie;
prezenţa femeilor nu schimbă ordinea serviciilor decât dacă sunt în număr mic;
la masa de onoare se serveşte preşedintele, apoi invitatul din dreapta şi apoi cel din stânga (trebuie atenţie ca un invitat să nu fie niciodată între doi ospătari);
la celelalte mese nu există priorităţi; serviciul începe de la un capăt al mesei, iar următorul de la celălalt capăt.
            Pentru realizarea unor servicii de calitate este foarte importantă sincronizarea. În acest sens, toţi ospătarii se prezintă la bucătărie şi ridică platoul cu preparatul care urmează (se recomandă ca la toate serviciile acesta să conţină acelaşi număr de porţii). Primii vor ieşi în salon cei de la masa de onoare, apoi cei de la mesele mai îndepărtate şi în continuare ceilalţi, totul într-o ordine perfectă.
            Se prezintă platourile simultan de către toţi ospătarii şi apoi se efectuează serviciul, respectând regulile prezentate pentru asemenea acţiuni.
            Şeful de sală care stă în spatele mesei de onoare supraveghează desfăşurarea serviciilor.
            Servirea vinurilor se face după regulile obişnuite, dar nu se oferă pentru degustare celui care prezidează masa, poate fi degustat de somelier.
            Se serveşte întâi invitatul de onoare, apoi ceilalţi invitaţi de la masa principală.
            Pentru celelalte mese se respectă ordinea de la servirea preparatelor.
            Vinurile pot fi servite înaintea preparatelor cu care se asociază.
            Debarasarea se efectuează sincronizat ca şi serviciile. La semnalul şefului de sală se debaraseaza întâi masa de onoare. Imediat şi ceilalţi ospătari încep debarasarea la mesele care le sunt repartizate. Se recomandă debarasarea la două farfurii, dar nu prea multe deodată; farfuriile şi tacâmurile se transportă direct la oficiu.
            Dacă aperitivul a fost oferit la masă, paharele se debarasează înainte de servirea primului vin sau imediat după acesta. Paharele de vin se debarasează după fiecare serviciu, dar sunt unităţi unde pot rămâne pe masă până la sfârşit.
            În foarte multe cazuri un banchet se încheie prin alocuţiuni. Este de preferat să fie rostite după cafea, dar pot fi situaţii când se toastează mai devreme. Se umplu flûtele cu ¾ şampanie şi, de regulă, ospătarii se retrag în oficiu, rămâne în sală doar somelierul.
            Se recomandă să se păstreze linişte în timpul toastului atât în salon, cât şi la oficiu.
            Pentru masa oficială şi în special la VIP-uri, când invitaţii intenţionează să se ridice, se trag scaunele şi se conduc până la garderobă. Acelaşi lucru se recomandă la mesele întinse, cu un număr redus de invitaţi.
 La închiderea acţiunii se debarasează tot inventarul, se curăţă şi se ordonează la oficiu. Mobilierul se strânge şi se depozitează în locurile special destinate (mai ales cel modular), până la următoarea acţiune de acest gen.   











0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Share

Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More